| Proverbi Platanesi |
|
|
|
![]() Dialetto (voce dotta, ripresa dal lat. tardo dĭălectŏs, s. f., "dialetto", prestito dal greco διάλεκτος, letteralmente "colloquio, parlare ordinario, lingua, pronuncia particolare, dialetto") è una varietà linguistica (o idioma) usata da abitanti originari di una particolare area geografica. Il numero di locutori e le dimensioni dell'area interessata possono variare. Un dialetto, se si estende in un'area piuttosto ampia, può contenere molte varianti, che a loro volta possono distinguersi in sottovarianti per aree minori.
"Il dialetto è come i nostri sogni, qualcosa di remoto e di rivelatore; il dialetto è la testimonianza più viva della nostra storia, è l'espressione della fantasia."
Selezione di alcuni proverbi dialettali Platanesi, classificati per argomento e con relativa traduzione in lingua italiana. Per la segnalazione di altri proverbi dialettali scrivici presso il nostro recapito email Questo indirizzo e-mail è protetto dallo spam bot. Abilita Javascript per vederlo.
L'uamu si piglia ccu lla parola , u vue si piglia de corna U gàbbu cògghie e la jestiìma no' Megliu fissa ca sindacu
Passanu l'anni e criscianu i malanni Ppè lu ccatarru vinu ccu ru carru per il catarro ci vuole tanto vino A cavaddhu jestimatu le lucia ru pilu al cavallo bestemmiato il pelo luccica A chiovire e morire 'un ce vo' nente per piovere e morire non ci vuole niente 'A ciotia e' cchiù brutta da malatia La stupidità è la malattia più brutta A cuda e' la cchiù brutta a la scurciare A gallina chi canta a fattu l’uavu la gallina che canta ha fatto l'uovo 'A gatta chi i surici piglia cum’è la mamma vena la fhiglia A gatta prescialora a fattu i fhigli cecati La gatta che va di fretta fa i figli ciechi A gramigna 'un se struda mai L'erba gramigna non finisce mai di crescere 'A suttana fha la fhimmina puttana La sottana fa la donna prostituta Ha fhattu nu grubbu 'ntra l’acqua Ha fatto un buco dentro l'acqua A jume citu nu' jire a piscare A fiume silenzioso non andare a pescare Lavare a capu a lu ciucciu e' tiampu piarsu Lavare la testa all'asino è tempo perso A lingua vatta ddhuve 'u dente dola La lingua batte dove il dente fa male 'A mala cumpagnia porta a mala via La compagnia cattiva porta a cattive strade A matinata fha la jornata La mattina fa la giornata A meglia morte e la subitania La migliore morte è quella istantanea Ccu lu mmuru vasciu ognunu sicce appoggia Con il muro basso ognuno si appoggia A nullu puazzu a muglierma puazzu A nessuno posso a mia moglie posso A pignata visitata ‘un bulle mai La pignata visitata non bolle mai A tina se speragna quandu e' china Ha trovatu a fhurma du pede sue 'A vecchiaia e' na carogna e ra gioventù e' na lusinga Ha vistu mai zingari metare e puttane fhilare? 'A vurpa chi 'unarriva all’uva dicia ca e' amara 'A vutta china e la mugliera mbriaca Abbivera 'e gandhine quannu chiova Abbrigazione resta a mia Acqua passata 'un macina mulinu Acquazzina 'un ne inchia puzzu Ad’ogne casa c'e' na cruce Tene lu mele alli jirita e un su sa liccare Addura chi 'u miedicu studia, u malatu sinne jutu Ajutate ca Dio t'aiuta Alia e patàlia e cicalìa canta Ammuccia ammuccia ca para tuttu Anima tua cuscienza tua Annu è muortu Pietru aguannu t’inne vena ru fhiatu Anu perduto i vue e vanu girandu e corne Alla caniglia ara caniglia chine u trova si u piglia Alla candilora du viernu simu fhore Alla ciotia 'un c'è medicina Allu malu pagature scippace chiru chi pue Arrumbi 'e culu tempesta e’mmerda Arrusta e mangia Allu paise di cecati beatu chiene tena n’ucchiu Avantate quannu te ricuogli da fhera no quannu vai Avimu mangiatu allu stessu piattu? Chine me vò ncasa me vena circa Cadire 'mbascia fhurtuna Cangianu i sonaturi ma a musica è sempre a stessa Cangiare l’ucchi ppe ra cuda Canuscere a fhurma du pede sue Casa stritta fimmina destra Ccù na fhava pigli dui picciuni Ccu nu piezzu e malavita cce vò nu piezzu e malacarne Cchiù a rimini cchiù puzza Chine 'n'cialu sputa 'mfaccia torna Chi cientu diapuli vò pigliare unu o l'atru ha de scappare Chi nascia tunnu un’po’ morire quatratu Chi tardu arriva malu alloggia Chì troppu purminta te gabba Chillu chi u bbue ppè ttia all'atri u llu fhare Chine sta cu rà speranza d’atri e un se cucina, se leva murmurannu ra matina Chine ‘a vò cotta chine ‘a vò cruda Chine ccu guagliuni se mmisca ccu pulici se leva Chine cumanna un suda Chine mancia sulu priestu s’affuca Chine piecura se fha u lupu su’ mancia Chine se spusa è cuntientu nu juarnu chine s’ammazza ru puarcu è cuntientu n’annu Chine te vò bene te fha cianciare chine te vò male te ha ridare Chine tena cchiù forza vincia ru casu Chine’ u bive vinu è chiamatu ranunchiulu e pantanu Chine un sente a mamma e lu patre senta u diavulu d’u mpiarnu Chine và ccu lu zuoppu se’ mpara a zoppicare Chine vò và, chine u’ bbò manda Chine zappa fujiannu se ricoglie cianciandu Chine zappa viva acqua, chine fhutta viva a la vutta Chirica ‘un fa monacu Circa l’acu intra ’u pagliaru Circha grazzia e trova giustizia Conzala cumu vue ca sempre cucuzza è Cose e notte vrigogna e juarnu Crisci fhigli: crisci puarci Cumè lu vite mintacce ’u palu Cumu ‘a cuonzi ‘a minestra t’à manci Cuntientu cumu ‘na pasqua Curnutu e mazziatu Ddhue c’è gustu un c’è perdenza De ccà chiova e dde là scampa Dio ‘i fhà e pue ‘accucchia Disse lu surice ala nuce damme tiempu ca te cupu Dopu ‘a quarantina nu guai a matina Dopu i cumpietti nescianu i difiatti Du malu pagature ricoglia chiru chi pue È cumu lavare ‘a capu aru ciucciu ‘E l’uagliu fhusu nè ricuagli u mianzu È nnu fhilatu sciusu È stare ccu tri piedi intra na scarpa Edi cchiù de ddlà ca de cca Gente e vuascu campane e lignu Gesu Cristu manna biscotta a chine un tena dienti e mali juarni a chine 'un si' fhida durare Guardate di povari arricchisciuti Guardative de uamini sbarbati e fimmine cu lu mustazzu Fha bene e riciva male Fha bene e scordate fha male e penzacce Fha cumu t’è fattu ca ud’è peccatu Fha cumu ‘u tapinaru, cancia l’uacchi ppe la cuda Fha 'na via e dui servizza Fhatte ‘a cruce cc’u ra manu giusta Fhare bene è delittu Fhare ‘u passu cchiu' lungu da gamba Fhava fhavia chine và avanti fha ra via Fhatte nu cuntu ch’è fattu Juornu Fhuja quantu vue ca cc’a t’aspittu I ciucci se truzzanu e ri varrili se scascianu I ciucci fhanu a cursa e li cavalli carrianu I debbiti se paganu e li peccata se ciangianu I guai da pignata 'i sa ra cucchiara chi cià riminiatu I jirita da manu 'un su tutti guali I parienti su ri dienti e ru miagliu parentatu è ru pane du tavulatu I sordi fhanu venire a vista alli cecati Io dicu ciciari e tu me rispunti vajane Jiennu vidiennu Jire trovannu a pezza a culuri L’abbuttu ‘un crida ru diunu L’abitu 'un ffà ru monacu L’amicu se vida allu bisuagnu L’è datu e vota u cerviaddhu L’uamu gelusu mora curnutu Liga u ciucciu dhhue vò lu patrune Ma fhattu calare u latte alli ghinocchia Male 'un ffhare paura un’avire Mangia pane a tradimiantu Mazze e panelle fhanu i fhigli belli, pane senza mazze fhanu i fhigli pazzi Me si venutu a stuffu cumu a carne grassa Me quagliatu u sangu intra a saccotta Meglio l’uovu oje ca 'a gaddhina domane Miegliu sulu ca malu accumpagnatu Minate e musche ccu ra cuda tua Fhamme capire mpizzu mpizzu cà pùe largu minne fhazzu Muartu u cane morta a raggia Na botta ari circhi e 'n'atra ara vutte Na manu se lava ccu latra e tutte e due lavanu a fhacce Na vota ppe dunu 'un fa male a nessunu Nessunu nascia 'mparatu Niuru e niuru 'un tingia No' tutte e cose russe su cerasa O te manci ssa minestra o te jiatti 'e ssa finestra Ogne lassata e persa Ogne morte e Papa Ogne nudu vena allu piattine Ogne vintinove picciuni e ova Ognunu è patrune ara casa sua Oje a mmie domane a ttie Paga caru ca sta' mparu Pagliaru viecchiu arda ca u nuavu scattaria Pampina larga pampina stritta dicia a tua ca 'a mia è ditta Panza china canta, nnò cammisa janca! Pari n’anima e prugatoriu Pari nu cane mazziatu Parienti serpianti Parola ditta cuarpu tiratu Parra cumu t’ha fhattu mammata Parra quannu piscia ra gaddhina Parramu du diavulu e spuntanu e corne Parrare ccù ra botta Patti chiari amicizzia longa Petrusinu ogne minestra Pigliare cazzi ppe cannile Piscia ppe ri pili e un'saffunna Po' fhare chiovire e scampare Ppe nente 'un sé fha nente Ppe 'un sapire ne leglere e scrivire Chine te purminta de certu te gabba de sicuru Puru i pulici tenanu 'a tussa Quanno sona l’Ave Maria o alla casa o ppè la via Quannu se liticanu i mulinari ricogliate a fharina e va vatinde Quannu si ‘ncudine statti quandu si martiellu vatta Quannu 'u cielu è pecurinu si ‘un chiova la sira chiova la matina Quannu 'u ciucciu unn’e vo' acqua avoglia mu vmbutti Quannu 'u diavulu t’accarizza vò l’anima Quannu un’po pigliare l’irtu piglia 'u penninu Quannu un c’è lu gattu i surici abballanu Quaranta: sona, frisca e canta Raccumannare a piecura alu lupu Rispettare 'u cane ppe lu patrune Rrobba e cumune jettala aru jume Sa cchju 'u ciuatu ara casa sua c’à u saviu 'ncasa d’atri Cìe' duni u jiritu e se piglia tutta a manu Sciacqua Rosa e biva Agnese Se dicia ru peccatu ennò lu peccature Si a mmidia fhossa guallhara ognunu 'a porterra Si cumu 'u ciciaru supra 'u tamburru Si l’urtimu buttune da' vrachetta Si nannu 'un moria a st'ura campava Si un’ mme cridi dumanna a muglerma Si vo' agli pigliate cipullhe Simmina quannu vue ca a giugnu miati Simu arrivati ddue sé cula l’oru Su' junciuti 'u diavolo e l’acqua santa Spari a nà cerza e cuogli a nà visciglia Sputare aru piattu dd’ue mangi Statti attiantu a ri cauzi caduti Storta va diritta vena Strusciu e scupa nova Sulu ara morte un c’è riparu Te ammazzasti 'u puorcu e tè chiudisti e de l’amici tue tinde fricasti Te canusciu de quann'era cerasu Te fhazzu pisciare intru na grasta Tieni 'u curzune ari piedi e 'un ddici San Paulu Tiri e vrasce ari piadi tue Tiri l’acqua allu mulinu tue 'U buanu iuarnu se vida da matina 'U cane muzica sempre allu sciancatu 'U caudu spacca lu culu ara ciuccia U ciucciu ca un ha fattu a cuda alli tri anni ulla fha cchiù U ciucciu chiama ricchiune allu cavallhu U ciucciu dduve cade na vota ‘un ce cada chiù U ciucciu te mina nu cauce e tu cc’è tagli u pede? U ciucciu vicchiu mora mmanu alli fhissa U diavulu un tena piecure e bbinna lana 'Un fhare 'u ciutu ppe 'un jire alla guerra 'U granu se perda e l’aggianti moranu e' fhame 'U fhiarru vo' battutu quannu è caudu 'Un jire girannu 'u pilu 'ntra l'uavu 'Un jire trovannu fhinuocchi e' timpa 'U liettu fha due cose: china 'un dorma se riposa 'U lignu stuortu u fhuocu l'addirizza 'U lupu cancia lu pilu ma no lu vizzu U miercuri mmienzu a simana U mintare è salute 'Un mme fha né caudu né friddu 'U Pateternu manna biscotta a chine 'un tena dianti 'U patrune da mandra mancu na ricotta 'U piacere du' ciucciu è ara gramigna 'U piajiu ancora a' dè venire 'U piru cunchiutu cada sulu 'U pisce puzza da capu 'U pulicinu vo' pizzulare 'u culu ara jocca 'U sule a chine vide scarfa 'U suvirchiu rumpa lu cuvirchiu 'Un nziniare i cani chi dormano Uacchiu chi 'un bida core chi 'un dola Ud'avire ne' arte ne' parte Ud’e' zuppa ch’e pane ammogliatu Ugliu ara guaddhara 'Un jjire vidiannu quale fhurnu fhuma 'Un mangia ppe 'un cacare 'Un mme fha né caudu né friddu 'Un sianti mancu i trona e marzu 'Un c’è né capu né cuda Va ppè grazzia e truavi giustizzia Vala chiù n’amicu ca ciantu ducati Vasciacce 'a manciatura Vicinatu è mienzu parentatu Vilanza 'un ne inchia panza Vizzu e natura fhinu ara morte dura Vo' erva ppè ciantu cavallhi |


